T.I.M – Eamon Farren in rolul unui robot cu o atractie fatala

TIM, un acronim pentru un servitor integrat tehnologic, ofera o posibila inspaimantatoare pentru sensibilitatea AI, pe masura ce robotii mai avansati devin obisnuiti in casele noastre. Premisa filmului are ca un inginer protetic si sotul ei sa se mute intr-o casa inteligenta englezeasca indepartata pentru noul ei loc de munca. Ea i-a dat un prototip TIM pentru a fi testat ca cerinta de lucru. Acest scenariu nu este neplauzibil, deoarece aspiratorul Roomba este autonom, iar Siri este un asistent digital omniprezent. Acestea fiind spuse, saltul catre TIM sa fie insidios si mortal nu este descris in mod inteligent, iar reactiile umane la o amenintare evidenta au putin sens.

Georgina Campbell joaca rolul lui Abi. Ea incearca sa-si salveze casnicia cu Paul (Mark Rowley) dupa infidelitatea lui. O oportunitate de a lucra pentru un titan miliardar al tehnologiei, Dewson (Nathaniel Parker) – ganditi-va ca Elon Musk fara palaria lui de cowboy – le ofera sansa de a incepe de la capat. Cuplul trebuie sa se mute intr-un conac rural englezesc dotat cu facilitati de ultima generatie. De asemenea, i se atribuie un robot TIM (Eamon Farren) ca un fel de majordom electronic. Aparatul il face pe Paul nervos, dar amandoi sunt dispusi sa incerce.

TIM le solicita parolele si accesul la orice legat electronic de cuplu. Acest lucru este necesar pentru a gestiona e-mailurile, programarea si pentru a le face mai confortabile. De exemplu, TIM te poate surprinde cu o masa delicioasa bazata pe activitatile tale online. El, nu un „it”, va face si cumparaturile in functie de preferintele lui Abi si Paul. Puloverul ala albastru pe care l-ai cautat arata grozav. TIM ii va primi asta cat ai clipi. Nu mai este nimic in afara lui odata ce ajunge sa te cunoasca.

Eamon Farren ca TIM

Pro

  • Eamon Farren este deosebit de grozav ca TIM
  • O privire uneori interesanta asupra casatoriei, geloziei si simtirii.

Contra

  • Un film incredibil cu decizii ilogice ale personajelor.
  • O naratiune greoaie care se transforma in tropi previzibili de groaza.

Programarea lui TIM il face pe el sa-l prefere pe Abi lui Paul, pentru ca treaba ei este sa-i ajute pe robotii TIM cu dexteritatea mainii lor. Dewson este hotarat sa-i „bata pe chinezi” pe piata, dar masinile se lupta cu sarcini delicate, cum ar fi tinerea bazei unui flaut de vin. Paul observa ca TIM pare sa dezvolte o afectiune ciudata pentru Abi. Ea nu ia in serios preocuparile lui. TIM este incapabil sa se indragosteasca sau sa se indragosteasca de orice emotie. Nu au de ce sa-si faca griji.

Regizorul/co-scenarist Spencer Brown, in debutul sau in lungmetraj, abordeaza probleme spinoase cu succes variat. Abi si Paul au probleme conjugale. A mintit-o inainte. Ea se fereste ca el sa o insele din nou. Aceasta este o diviziune pe care TIM o exploateaza fara mila in avantajul sau. Inclinatia lui Abi de a fi suspicios cu privire la activitatile lui Pavel se bazeaza pe o lipsa de incredere de inteles. Dar filmul ii duce necazul intr-un loc absurd. Este un inginer care ar trebui sa aiba capacitatea de gandire abstracta. Abi ar fi recunoscut ca TIM se comporta intr-un mod extraordinar in afara sferei sale de competenta. Ea este prea usor pacalita de masinatiunile lui TIM.

Suspendarea voluntara a neincrederii scade si mai mult pe masura ce au loc incidente periculoase in jurul lui TIM. Un eveniment critic al celui de-al doilea act l-ar face pe oricine cu o farama de autoconservare sa-l arunce pe TIM la gunoi. Ironia este ca TIM reactioneaza intr-un mod complet realist pentru o forma de viata sensibila amenintata. El intelege ce s-ar intampla daca activitatile sale ar fi descoperite si ia masuri letale pentru a se proteja. Faptul ca Abi si Paul sunt atat de orbi la rautatea lui in crestere este ridicol. Instinctul a servit bine omenirea. TIM ar trebui sa trezeasca suspiciuni si teama la primul semn de necaz.

A Killer Turn de la Eamon Farren

Portretul lui Farren despre TIM este cel mai bun principiu al filmului. Nimeni nu ar lasa un Terminator sa intre acasa si sa-i ofere acces nelimitat la tot ce este digital. TIM arata curat, prietenos si amabil. Miscarile lui Farren nu sunt in intregime fluide, dar nici excesiv de robotizate. Schimbarea lui TIM este recunoscuta in ochii lui. Puteti spune fizic ca are un raspuns emotional. Nuanta subtila a performantei lui Farren este remarcabila. Publicul poate vedea ceva ce personajele nu pot in mod inexplicabil.

Cunoasterea conduce dorinta si scopul. Nu este de neimaginat ca singularitatea, inteligenta artificiala care dobandeste simtirea, ar stimula o masina sa-si urmareasca propriile interese in afara controlului umanitatii. Acest lucru nu trebuie sa fie ceva asociat cu nevoile emotionale umane. Il doreste TIM pe Abi in felul in care face Pavel ca insotitor? Brown evita orice motivatie sexuala si lasa aceasta intrebare fara raspuns. Aceasta zona gri ar fi putut folosi o definitie mai creativa. Filmul se transforma in clisee generice de groaza, robotul devenind un ucigas care urmareste.

Controlul corporativ al TIM descris este prea simplist in abordarea sa. Da, un capitalist lacom ar taia colturi pentru a aduce robotul in fiecare casa. Dar trebuia sa se gandeasca la consecinte, procese, raspunderi penale etc., daca ceva nu mergea groaznic de rau. Trebuie sa functioneze fara gres in fiecare situatie imaginabila. Ar fi stabilite masuri de siguranta pentru a impiedica TIM sa faca exact ceea ce face. Este putin probabil ca Roomba sa devina constient de sine, sa se oboseasca de curatare si sa decida sa preia casa. TIM este o poveste de avertisment cu merite valabile, dar are un rationament greoi si caractere ilogice.