In numele copacilor de Karin Boye
Am vrut sa citesc putina poezie, asa ca am cautat o carte care mi-a atras atentia. Stii, ghidandu-ma dupa al saselea simt literar, a aparut „In numele copacilor”. Mi-a placut coperta, minimalista si delicata, mi-a placut titlul. Cui nu-i plac copacii? Asa ca, desi nu-i cunosc autorul, m-am hotarat asupra acestei carti.
Poate ca este o ofensa sa nu o cunosti pe Karin Boye. Daca da, ingenunch si imi cer iertare. Sunt un poet foarte simplu, dar imi place foarte mult sa invat. Pe coperta din spate a cartii se spune ca cea mai cunoscuta poezie a lui Da, e adevarat ca doare apare in aceasta colectie de poezii „si despre care marea majoritate a suedezilor stiu, cel putin, sa recite primele versuri”. Recunosc ca m-a atras si aceasta afirmatie. Am vrut sa stiu acea poezie atat de faimoasa in Suedia si marturisesc ca a fost prima pe care am citit-o. Apoi am inceput sa ma gandesc la care ar fi cea mai cunoscuta poezie din Spania, care ar putea fi recitata de mai multe persoane. Si nu sunt clar deloc. M-am gandit ca poate fi „verde, te iubesc verde, vant verde, ramuri verzi”, de Lorca. Tu ce crezi? Deschid discutia.
Dupa ce am citit celebra poezie, pe care mi s-a parut frumos:
„Da, este adevarat ca doare cand se deschid mugurii.
Ce alt motiv exista pentru ca primavara sa ezite?
De ce toata asteptarea noastra arzatoare trebuie sa fie legata de gerul amar palid? (...)”
M-am pregatit sa citesc introducerea la poezii. Ce mizerie a mea. Mi-a placut atat de mult sa cunosc aceasta autoare incat trebuie sa va povestesc despre ea. Karin Boye s-a nascut in 1900 si a murit in 1941, va puteti face deja o idee despre cat de efemera a fost viata ei. A scris poezie si romane si este o autoare destul de cunoscuta in Suedia, desi s-a plans mereu de impactul mic pe care l-au avut lucrarile ei. La varsta de douazeci si doi de ani, a publicat deja prima sa colectie de poezii. Casatorita in 1929 si divortata in 1932, ea decide sa plece la Berlin pentru a-si trai liber homosexualitatea cu Margot Hanel. O femeie curajoasa, dupa cum puteti citi, pentru ca in acei ani treizeci homosexualitatea era putin mai putin decat un pacat. Karin a fost intotdeauna indragostita de Anita Nathorst, dar a fost o dragoste neimpartasita. Cu toate acestea, cand indragostitul ei este internat intr-un sanatoriu pentru a-si trata cancerul, Karin se muta acolo pentru a fi cu ea. In padurea de langa sanatoriu va fi locul unde Karin decide sa se sinucida. Partenera lui, Margot Hanel, va face acelasi lucru o luna mai tarziu. La randul ei, Anita moare un an mai tarziu. Sfarsit teribil al acestui triunghi amoros. Devastator si teribil, de aceea a trebuit sa va povestesc despre asta, pentru ca toate acestea, desigur, se reflecta in poezia lui Karin Boye.
Te-ar putea interesa si:
10 moduri de a-ti creste productivitatea astazi
In numele copacilor este o culegere eliberatoare de poezii, legata de natura de la titlu pana la ultimul vers. O colectie de poezii care canta dragoste, care canta viata, mare si pamant, cel caruia ii datoram radacinile si ratiunea de a fi.
„V-au fost trase limitele.
vei fi si tu linistit
printre credinciosii in asteptare.
De asemenea, trebuie sa prinzi radacini,
devii un copac si matur.”
Exista versete fantastice dedicate dragostei si sfasierii inimii:
„Atata timp cat dragostea noastra are o singura conditie in vigoare
Chiar daca este doar unul
iubirea noastra va fi o mana inchisa
Si o meritam.”
Am fost incantat sa descopar pe Karin Boye si vocea ei plina de lirism si senzualitate. Cel mai bun lucru la poetii buni este ca niciodata nu sunt prea multi. Nu ne va mai ramane niciodata versete care sa ne vindece. Ce usurare ca poezia exista.
