Rezumat - Enigma Otiliei - George Calinescu

Rezumat - Enigma Otiliei - George Calinescu
Ce contine acest articol:

''Enigma Otiliei'' este fara doar si poate primul roman citadin clasic dar si balzacian totodata, scris de George Calinescu. Acesta a aparul in anul 1938, iar titlul a luat nastere in urma dorintei editorului, intrucat Calinescu dorea sa il intituleze ''Parintii Otiliei''. In realitate, personajul pe nume Otilia nu detine absolut nici o enigma, aceasta insasi reprezentand enigma pentru mosierul Pascalopol si pentru Felix. George Calinescu era de parere ca un scriitor clasic este acela care reuseste sa distinga foarte clar latura permanenta a fenomenelor, intuind extrem de bine in acelasi timp, universalul in individual.

Asadar, autorul va infatisa in cartea sa o serie de tipuri caracterologice, denumite ectipuri. Acestea sunt dominate de aceeasi trasatura de caracter pe care o au foarte multi oameni. In plus, George Calinescu mai spunea si ca originalitatea unui roman este oferita nu doar de metoda ci si de realismul fundamental analitic. 

Prezentarea caracterelor umane in timp si spatiu 

Atat prezentarea caracterelor umane in spatiu si timp, cat si descrierea cadrului in care are loc actiunea, atesta fara doar si poate, metoda lui Balzac. Insasi tema este una balzaciana. ''Enigma Otiliei'' are ca si punct principal istoria unei mosteniri, si anume averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe Calinescu il obsedeaza pur si simplu ideea partenitatii. Din punct de vedere compozitional, romanul este realizat prin insumarea anumitor studii caracterologice. Acesta urmareste pe de o parte, procesul de formare a eroului Felix, si pe de alta parte, formarea altor tipuri caracterologice aflate intr-un cadru social, si mai exact in cadrul vietii burgheze din capitala la inceputul secolului al XX-lea. 

Protectorii celor doi orfani sunt mos Costache Giurgiuveanu, Stanica Ratiu de profesie avocat, mosierul Pascalopol, Aglae Tulea, si sora lui. Nucleul epic al povestii il reprezinta istoria averii lui Giurgiuveanu, care efectiv hotaraste mai multe destine. Actiunea tipurilor umane este una constanta, similara eroilor din tragedia antica, personaje care sunt manate de un destin, tocmai acesta fiind motivul pentru care romanului ii este conferit caracterul unei opere dramatice. ''Enigma Otiliei'' incepe in stil balzacian, prin prezicerea timpului actiunii. Mai tarziu, in decursul unui joc de table si al unui joc de carti, Calinescu face portretul celorlalte personaje, si anume Aglae si fiica sa Aurica, dar si al lui Pascalopol. 

Rezumat - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - Camil Petrescu Te-ar putea interesa si: Rezumat - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi - Camil Petrescu

Cel care are rolul principal de protector al copiilor este nimeni altul decat Costache Giurgiuveanu, care are un portret atat fizic cat si moral care aminteste oarecum de E.Grandet. Eroul nostru are ca si trasatura dominanta, antiteza dintre dragostea si grija pe care spune ca i-o poarta Otiliei, si avaritia de care da dovada, refuzand cu tarie sa depuna orice suma de bani pe numele fetei, la insistentele lui Pascalopol, dupa ce trece prin prima criza de paralizie. Personajul oscileaza intre simtul destul de redus al paternitatii fata de fiica sa si teama fata de Aglae Tulea, sora lui. Exact ca orice om avar, barbatul se teme sa nu fie furat, si prin urmare vede in sora lui fix aceasta lume sumbra, care ii doreste averea. 

Zgarcenia exacerbata a batranului si patima de nestavilit a acestuia in privinta averii nu ii ofera absolut nici un avantaj. Din contra, ii creeaza numai si numai probleme. Atunci cand fratele ei o ia de-a dreptul razna, Aglae ii ocupa locuinta militareste, pentru ca Otilia sa nu cumva sa instraineze ceva din casa. Mai mult decat atat, Aglae o considera pe Otilia principala rivala a copiilor ei, care ''sufla'' de fiecare data pretendentii Auricai, pe care o dojeneste de altfel cu fiecare ocazie pe motiv ca nu este mai indrazneata la barbati decat Otilia. Aglae este o femeie atat de rea, incat isi paraseste sotul care se afla intr-un spital de boli mintale.

Otilia si enigma care este insasi ea

Stanica Ratiu este cel care ocupa un loc aparte, acesta fiind avocat de profesie. Chiar daca nu s-a casatorit oficial cu fiica Aglaei, Olimpia, acesta reuseste oarecum sa promoveze ideea de familie in mod demagogic. Acesta face caz de familie doar atunci cand vrea sa obtina bani de la Otilia sau de la Pascalopol, bani pentru familia sa debila, spunand ca nu poate apela la niste parinti denaturati. Stanica Ratiu sustine cu tarie ca scopul casatoriei este procreatia, acesta fiind de fapt si motivul pe care il invoca atunci cand decide sa se desparta de Olimpia. Un alt personaj interesant pe care cititorul il va gasi in acest roman este mosierul Leonida Pascalopol, care este ocrotitorul celor doi orfani, in cel mai discret mod posibil. Acesta are sentimente contradictorii pentru Otilia, si pur si simplu nu reuseste sa isi dea seama daca o iubeste ca un barbat sau ca un parinte.

Atunci cand Felix il intreaba pe acesta de ce a ales sa se desparta de Otilia, Pascalopol spune ca era prea batran si cu siguranta ea s-ar fi plictisit de el in scurt timp, asa ca a decis a o lase sa isi traiasca cei mai frumosi ani, libera. Atat Otilia cat si Felix sunt tineri in formare care au nevoie de ocrotire. Felix este un tanar extrem de ambitios care face tot posibilul sa se afirma inca de cand devine student, si care ajunge in final profesor universitar. Pentru acesta, Otilia ramane o enigma pentru ca il prefera pe Pascalopol, in timp ce pentru Otilia, Felix reprezinta un fel de luceafar pentru ca ea personal, nu poate depasi conditia de femeie. In opinia lui Pompiliu, tanara Otilia reprezinta enigma eterna a feminitatii insasi, si este o fata extrem de talentata pe plan artistic, si mai exact la pian. Mai mult decat atat, aceasta este si foarte generoasa, alegand sa ofere in dar pianul mult iubit, atunci cand paraseste casa. 

Rezumat - Moara cu noroc - Ioan Slavici Te-ar putea interesa si: Rezumat - Moara cu noroc - Ioan Slavici

''Enigma Otiliei'' este un roman despre care putem spune ca s-a bucurat de aprecierea criticii literare. Acesta a fost catalogat de Ov. S. Crohmalniceanu, drept primul roman citadin care face parte din categoria clasica si balzaciana. Desfasurarea gradata a actiunii este cea care se integreaza excelent in clasicism, in timp ce unitatea caracterologica a personajelor lui Calinescu fac parte din latura balzaciana. George Calinescu spunea ca romanul ia nastere atunci cand incepe sa se organizeze foarte bine o lume de tipuri si de caractere. Chiar si Alexandru Piru face mentiunea ca autorul creeaza un roman cu cea mai bogata galerie de caractere din istoria literaturii pana la acea vreme.

Prin caracter, putem sustine cu tarie ca George Calinescu este un barbat romantic, iar romantismul se regaseste in acest roman atat prin antiteza personajelor cat si prin descrierea grandioasa a Baraganului. In concluzie, nu incape indoiala ca George Calinescu reprezinta tipul scriitorului total, acesta fiind atat prozator si poet, cat si eseist si estetician, inclusiv critic si critic literar. Opera sa este, fara indoiala, extrem de variata, de la poezie pana la cea mai complexa istorie a literaturii noastre. Prin romanele sale, inclusiv ''Enigma Otiliei'' Calinescu face parte din literatura realista din secolul al XIX-lea, cu puternice influente balzaciene. 

 -

Te-ar putea interesa si:


0,00 (0 voturi)
Mihaela

Nu sunt Comentarii la Rezumat - Enigma Otiliei - George Calinescu

Iti place Articolul? Distribuie si prietenilor tai:

×
Coltul Colectionarului