Cum folosesc orașele din România grădinile urbane pentru a combate poluarea?

Populația urbană s-a extins foarte mult în ultimele decenii și se estimează că va constitui două treimi până în 2050. În prezent, jumătate din populația globală este întâlnită în orașe sau suburbii. Cifrele par a fi alarmante, ținând cont că în 1950-1960, aceasta constituia doar o treime. În România situația este aceeași. Conform datelor, în 2023 nivelul de urbanizare a ajuns la 54,67%. Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile, în 1960, acesta constituia doar 34,21%. 

Expansiunea urbană aduce cu ea și o serie de provocări pentru societate și mediu. De exemplu, regiunile urbane mai dense se confruntă cu niveluri mari de poluare. Cauza principală sunt emisiile ridicate rezultate din congestionarea traficului intern. Prin urmare, sunt necesare soluții eficiente pentru a reduce efectele poluării. 

Acest lucru responsabilizează și companiile din diverse domenii, inclusiv companiile mari, precum cazinourile online, precum VulkanVegas. Acestea devin mai sensibile la poluare mediului și investesc în proiect precum grădinile urbane. 

Unde stă România în capitolul nivelului de poluare? 

Poluarea aerului continuă să fie o cauză majoră a mortalității premature și a bolilor în Europa. Asta, deși, în ultimii ani, se observă o scădere semnificativă a deceselor cauzate de poluarea aerului. În România, de exemplu, au scăzut aproape la jumătate, din 2005 până în 2021.

Cu toate acestea, România rămâne printre cele mai poluate țări din UE. Conform ultimelor rapoarte, concentrația medie de PM2.5 rămâne ridicată. În 2023, aceasta a fost de 3 ori mai mare decât valoarea recomandată de OMS. De aceea, este imperativ ca autoritățile române să găsească soluții pentru diminuarea efectelor poluării în toate zonele urbane. 

De ce sunt grădinile urbane o soluție eficientă de reducere a poluării?

Una dintre cele mai eficiente soluții pentru reducerea poluării este grădinăritul urban. Integrate în peisajul urban, în parcuri, curțile magazinelor sau acoperișul școlilor locale, grădinile urbane oferă beneficii imense persoanelor care locuiesc în orașe. 

De ce, totuși, grădinile urbane? Plantele filtrează substanțele chimice din aer și elimină rezerve noi de oxigen. Mai mult, studiile arată că vegetația contribuie foarte mult la răcirea temperaturilor din orașe și reducerea poluării sonice. Aceste tipuri de poluări sunt specifice zonelor urbane. Dar asta nu este tot! Pe lângă filtrarea aerului, grădinile urbane promovează crearea de legături comunitare mai puternice și o agricultură sustenabilă. 

Orașe exemple în implementarea grădinilor urbane în România

Cele mai poluate orașe din România rămân a fi: București, Cluj, Sibiu și Brașov. Ele sunt și cele care adesea încearcă să implementeze soluții pentru a reduce nivelul de poluare. Mai jos explorăm două dintre aceste orașe, și care sunt cele mai cunoscute inițiative adoptate de ele. 

București 

Bucureștiul este lider în adoptarea tehnicilor de grădinărit urban. Majoritatea proiectelor susțin plantarea de grădini verticale pe balcoane, pe acoperișurile școlilor sau a clădirilor rezidențiale, pentru a încuraja folosirea spațiilor subutilizate.

Te-ar putea interesa si: Cum aproape s-a intamplat o incrucisare intre Lord of the Rings si Dungeons & Dragons

Grădinescu este cel mai important proiect de grădinărit urban. În prezent, programul constituie o rețea largă de grădini urbane amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland și a școlilor din Capitală. Urban Cultor se ocupă de promovarea grădinăritului urban în mediul privat și public. Organizația își propune să educe populația despre beneficiile practicării agriculturii sustenabile în mediul urban și reducerea risipei alimentare. 

Cluj-Napoca

Cluj este, de asemenea, un oraș model în implementarea de programe în susținerea afacerilor și persoanelor fizice de a instala acoperișuri verzi și promova biodiversitatea. Unele dintre cele mai cunoscute inițiative sunt Căsuța Plantei și Someș Delivery. Acestea sunt menite să stimuleze producerea urbană de produse sustenabile, să încurajeze combaterea poluării și susțin coeziunea socială în agricultură. 

Provocări în dezvoltarea grădinilor urbane 

Autoritățile românești recunosc beneficiile dezvoltării unei infrastructuri verzi. Acest lucru este, la rândul lui, încurajat de politicile impuse de UE. Cu toate acestea, proiectele nu sunt atât de larg dezvoltate în comparație cu alte state europene, fiind un concept relativ nou pentru societatea românească. 

Dezvoltarea grădinilor urbane necesită fonduri substanțiale și politici ferme de susținere a infrastructurii urbane ecologice. Capitol în care România întâmpină provocări. Țara, încă, nu dispune de o politică clară pentru a susține acest lucru. Și nici de finanțare suficientă. 

ONG-uri și organizațiile de mediu reprezintă entitățile principale în extinderea grădinilor urbane. Ele colaborează, adesea, cu familii, universități, școli sau afaceri pentru a-și realiza obiectivele. Scopul acestora este de a promova necesitatea gărdinăritului urban și importanța unei agriculturi sustenabile prin diverse workshop-uri și finanțări. 

Grădinăritul urban - din ce în ce mai popular în lume.

Iar acest lucru nu este deloc surprinzător! Orășenii sunt mereu în căutare de soluții noi pentru a contribui pozitiv la mediu. De asemenea, aceștia sunt tot mai preocupați să ducă un stil de viață mai durabil și mai sănătos. 

Grădinile urbane reprezintă chiar soluția ideală pentru aceștia! Ele îmbunătățesc accesul oamenilor la natură și curăță aerul de poluanți prin filtrare. În plus, acestea promovează beneficiile agriculturii sustenabile și permit oamenilor să cultive fructe și legume proaspete în condiții relativ limitate de oraș.

În România, acest concept se află, încă, în faze incipiente. Deși, în ultimii ani, au apărut diverse inițiative și proiecte care susțin extinderea și acceptarea grădinilor urbane. Acestea, însă, necesită un angajament ferm din partea autorităților, dar și a comunității, pentru a putea fi extinse pe scară largă.

---