Dintr-o perspectiva bioetica, exista granite pe care nu ar trebui sa le depasim. Cu toate acestea, progresul stiintific este de neoprit. Miliardarul american Ben Lamm vrea sa cloneze mamuti folosind inginerie genetica moderna. El a anuntat ca am putea vedea primul mamut lanos inca din 2028. Biotehnologia si stiinta ingineriei genetice fac progrese uluitoare, dar acest lucru ridica multe intrebari, inclusiv: Ce riscuri psihologice ar putea prezenta clonarea umana?
Destul de multi oameni de stiinta cred ca clonarea umana va deveni o realitate in viitor, chiar daca acest proces este foarte complex. Din punct de vedere bioetic, acest lucru nu este recomandat deoarece efectele sociale si emotionale ar fi imense. Dar cum ii putem convinge pe oamenii de stiinta care si-au propus acest obiectiv? Si ce impact ar avea clonarea umana asupra societatii?
Psihologii sustin de obicei terapia genica in scopuri medicale, cum ar fi transplantul de organe, vindecarea celulelor nervoase si a tesuturilor. Cu toate acestea, clonarea umana ar putea avea efecte de anvergura si foarte problematice.
Clonarea umana din perspectiva psihologica
Jurnalul Reproductive Biomedicine Online subliniaza intr-un articol ca problema clonarii umane a fost controversata de zeci de ani. In acest sens, psihologia, ca si alte stiinte sociale, ar trebui sa fie suportul principal pentru a preveni acest proces sau cel putin pentru a realiza o reglementare foarte restrictiva.
Realitatea este ca, desi o mare parte a societatii este pozitiva in ceea ce priveste editarea genomului pentru a trata bolile, ea vede trecerea la replicarea umana ca pe ceva ciudat . Oaia clonata Dolly (1997) a devenit o metafora a lupului in haine de oaie, dar unii oameni de stiinta ar dori sa vada si oameni clonati.
La cateva luni dupa clonarea oilor, Consiliul Europei a adoptat un regulament care interzice aceasta tehnologie la om. Ulterior, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a cerut si o interdictie, argumentand ca clonarea terapeutica incalca demnitatea umana. Cu toate acestea, in tari precum Marea Britanie, embrionii umani sunt deja modificati genetic, potrivit unui studiu din 2017 publicat in revista Nature .
Care este psihologia clonarii umane?
Multe intrebari despre clonarea umana trebuie clarificate, inclusiv aspectele sociale, psihologice si etice.
Posibile efecte psihologice
Psihologia este de acord cu punctele de vedere ale unuia dintre cei mai mari experti in genetica si clonare: Dr. Francisco J. Ayala. In cartea sa Cloning Humans? iar in lucrarile de cercetare el subliniaza ca genele pot fi clonate in scopuri medicale, dar niciodata oamenii.
Acest lucru ar da nastere unor scenarii de viitor utopice si lipsite de etica: de exemplu, ar fi posibil sa se creeze „copii” ale unor persoane cu caracteristici foarte specifice: mare talent, inteligenta sau frumusete. De asemenea, ar fi posibil sa se produca copii cu un anumit genotip. Ce altceva ar aduce o astfel de descoperire?
- Clonarea umana ar schimba conceptul de biodiversitate genetica.
- Am putea clona oameni morti.
- Asta ar fi o forma evidenta de eugenie.
- Ca si in cazul clonarii animalelor, deseori ar aparea esecuri si deformari.
- Multi oameni ar putea fi planificati in laborator si unicitatea noastra s-ar pierde.
- Structura familiala si sociala s-ar schimba radical pentru ca ar exista doar un singur „parinte” (originalul, care este clonat).
Implicatiile etice, sociale, psihologice si morale ar fi imense. Daca aceasta posibilitate ar exista vreodata, ar trebui cel putin reglementata foarte strict.
Ar trebui sa existe un consens general impotriva clonarii. De fapt, multe animale clonate sufera de deformari severe, nu supravietuiesc sau sunt grav bolnave.
Consecinte psihologice posibile
Clonarea umana nu este in prezent legala, dar intotdeauna exista oameni care vor sa fie pionieri, indiferent de consecinte. Ce impact ar avea acest proces asupra societatii? Si cum ramane cu oamenii clonati?
- Persoanele clonate ar putea suferi respingere sociala si discriminare.
- A fi o clona ar putea insemna sa suferi de crize existentiale profunde.
- Clonele ar fi puternic influentate de asteptarile si cerintele donatorului de genotip.
- Mediul ar tinde intotdeauna sa compare realizarile personajului clon cu originalul.
- Originalul si clonul ar putea dezvolta o suferinta psihologica profunda.
- Copiii clonati pot avea probleme cu formarea identitatii si dezvoltarea psihosociala (Annas, 1998; Gonnella si Hojat, 2001).
- Clonele pot avea dificultati in a-si accepta originile si a intelege structura familiei.
- Din punct de vedere genetic, ar fi un singur individ, si anume geamanul lor identic.
- Aceleasi gene, temperamente diferite . In 2013, Dr. Michael Zuck clona John Lennon. Ceea ce nu a considerat el a fost ca clona ar avea acelasi ADN, dar nici una dintre experientele de viata care i-au modelat personalitatea. John Lennon clonat nu ar fi ca originalul sau, ar duce o viata complet diferita. Clonele nu pot inlocui originalele lor.
Clonarea umana ar putea transforma o distopie periculoasa in realitate.
Interziceti clonarea umana pentru a proteja demnitatea umana
Psihologii subliniaza aspecte grotesti ale clonarii umane. Un exemplu in acest sens sunt parintii care tanjesc sa aiba un inlocuitor exact pentru copilul lor decedat. De asemenea, incercarea de a copia oameni cu mare talent pentru a crea o societate cu trasaturi eugenice. Fara reglementari bioetice stricte in acest domeniu, ne-am juca pe Frankenstein.
In prezent, tehnologia este inca inadecvata. Deformari, boli si decese premature sunt adesea observate la animale. Cu toate acestea, odata ce clonarea umana devine posibila, aceasta ar putea insemna o revolutie biologica si sociala. Clonarea este un atac la adresa demnitatii umane, a identitatii si individualitatii noastre.
